În cultura populară există mai multe metode de a previziona vremea pe parcursul anului. Toate aceste prevederi ale timpului se fac în momentele de prag, aşa cum este şi cel de trecere între vechiul şi Noul An, când se crede că puterea oricăror activităţi oraculare este mai mare.

Una dintre metode, descrisă aici, ia ca reper, pentru a ghici timpul probabil ale celor 12 luni ale anului, arcul de timp cuprins între Bobotează (6 Ianuarie) şi Sfântul Anton (17 ianuarie), însumând 12 zile. Principiul este acela al corespondenţelor. O secvenţă temporală încărcată de sacru creează o punte către înţelegerea întregului parcurs al anului, ca o mică fereastră către viitor, prin care fiecare zi este percepută ca figurând, în mic, liniile de forţă ale comportamentului vremii fiecărei luni.

Pentru anul 2020, acestea arată cam aşa:

Ianuarie

– vreme mai caldă decât ne-am fi aşteptat de la luna cea mai aspră a anului – polul temporal frigului

– nu-i cazul să ne bucurăm, însă, excesiv: nu se vor atinge, de-a lungul lunii, gerurile Bobotezei, dar vremea va rămâne rece, tăioasă chiar, dimineaţa şi spre seară

– timp închis şi uscat, cu înseninări uşoare şi trecătoare

Februarie

– timp rece, specific lunii, cu unele zile mai calde decât în mod normal

– va fi însă senin şi luminos în cea mai mare parte, chiar dacă uneori soarele va avea dinţi

– o vreme care anunţă primăvara apropiată, o întrezărire a lunii mărţişorului

Martie

– luna se arată capricioasă, schimbătoare

– februarie şi martie par că îşi împrumută, iarăşi, reciproc zile: unele după-amieze ale lunii februarie ne vor aminti de luna martie; începutul și sfârșitul lui martie ne vor aduce un frig de februarie

– vom vedea însă parte (şi) de soare pe cer şi de vreme senină

Aprilie

– o lună de primăvară aşa cum trebuie să fie

– temperaturi moderate, soare strălucitor şi cer degajat în majoritatea zilelor

– nu vor fi fluctuaţii mari de temperaturi şi nici schimbări bruşte de la o zi la alta

Mai

– se prevede o lună mai uşor mai caldă decât de obicei

– fără cer acoperit şi, posibil, fără multe precipitaţii (chiar prea uscată)

– o vreme consecventă

Iunie

– Cireşarul surprinde, cel puţin în prima parte şi către final, când vremea va fi instabilă

– posibil să fie o lună sub media de temperaturi

– timp închis, cu unele zile mohorâte, vestitoare de ploaie

Iulie

– luna va începe timid, cu zile noroase

– dar acest lucru nu va influenţa temperaturile; timpul va fi cald şi foarte cald chiar, pe la jumătatea lunii (fără excese spectaculoase)

– vreme relativ constantă pe parcursul lunii

August

– chiar dacă începe la fel de înşelător la luna anterioară, august va fi cald

– se vor atinge şi temperaturi mai ridicate, dincolo de medie

– către finalul lunii, este posibil să se arate ploi

Septembrie

– toamna îşi intră în drepturi rapid şi nu va fi un septembrie blând, ca o continuare mai temperată a verii

– dimpotrivă, va debuta cu cer acoperit şi vreme închisă, cu ceaţă şi posibile precipitaţii

– după prima parte, cerul se va mai degaja, dar zile cu adevărat calde şi frumoase vor fi mai puţine, către finalul lunii fiind destul de frig

Octombrie

– şi octombrie aduce o autentică toamnă, cu frig dimineaţa şi seara şi primele brume

– luna se anunţă mohorâtă şi rece, umedă şi ceţoasă

– precipitaţii posibile de-a lungul lunii

 Noiembrie

– timp rece, specific ultimei luni de toamnă

– temperaturi obişnuite, nu mai scăzute decât de obicei (spre deosebire de luna anterioară, care poate avea zile mai reci decât în mod normal)

– foarte puţin soare; umezeală ridicată

Decembrie

– vreme şi temperaturi de iarnă

– timp mohorât, umed

– posibilitate crescură de precipitaţii către finalul lunii