Cum figura istorică a marelui voievod Mihai Viteazu este cunoscută din numai câteva litografii, multe realizate după moartea sa, reconstrucţia facială a domnitorului reprezintă nu numai un element de noutate, ci şi posibilitatea de a privi în faţă istoria, în Anul Centenarului Marii Unirii, Unire al cărei prim pas a fost făcut de însuşi Mihai.
Bustul din imagine –proiect conceput de Muzeul Municipiului Bucureşti –Palatul Şuţu – a fost realizat după fotografiile şi măsurătorile antropologice efectuate, în 1920, de Francisc Iosif Rainer, după craniul voievodului, la solicitarea Statului Major al Armatei Române.
Pentru realizarea reconstrucţiei faciale, într-o prima etapă, s-a realizat o copie a craniului, cu respectarea măsurătorilor antropometrice şi a asemănării cu fotografiie făcute craniului original. Pentru acest lucru, s-a creat o armătură metalică din sârmă sudată, curbată după liniile craniului, care a fost apoi umplută cu spumă poliuretanică.
Pentru acoperirea acestuia, s-a structurat „carnaţia”. În fiecare punct antropologic de măsurătoare au fost inseraţi martori de grosime a carnaţiei, rezultaţi în urma unor studii legate de volumul acesteia în funcţie de rasă, vârstă şi sex.
A urmat procesul artistic de interpretare a fizionomiei domnitorului, având la bază masa musculară rezultată, imaginile şi descrierile istorice contemporane acestuia. Ridurile, expresia şi gradul de îmbătrânire a chipului sunt interpretări pur artistice.
O parte foarte minuţioasă a procesului a fost inserarea firelor de păr, o suprafaţă de cca 100 cm pătraţi fiind acoperită în 10-12 ore de lucru.
Un frizer s-a ocupat de podoaba capilară a voievodului, un croitor specializat în costume de epocă a realizat veşmintele, iar un expert al muzeului a ales materialele pentru îmbrăcarea bustului.
Chiar dacă nici acest efort – care este, până la urmă, un proces artistic de interpretare a unei posibile imagini a domnitorului – nu ne oferă garanţia că îl cunoaştem pe Mihai Viteazu aşa cum a fost, el reprezintă mod de a ne apropia şi altfel de propria istorie.
Vezi şi:
Chipul lui Vlad Ţepeş, identificat într-o pictură florentină
MOŞTENIRE CULTURALĂ 