Comparând semnele grafice de pe tăbliţe cu altele care se regăsesc pe alte obiecte neolitice, din ţara noastră (şi din cele vecine) şi observând că simbolurile acestea diferă foarte puţin de la o zonă la alta, cercetătorii s-au gândit că acestea fac parte dintr-un sistem străvechi de scriere apărut în această parte de lume. De aceea, au numit-o „scriere dunăreană”.
SCRIERE SIMBOLICĂ
Scrierea tăbliţelor foloseşte un alfabet deosebit de cel utilizat de noi azi. În alfabetul latin, în care scriem şi citim noi, fiecărui sunet îi corespunde o literă.
În alfabetele care folosesc simboluri, ca cel de la Tărtăria sau cel chinez de azi, fiecare cuvânt este transformat într-o imagine. În timp, imaginea se schimbă şi se simplifică, până când ajunge să nu mai semene cu obiectul pe care îl reprezintă. Cei care cunosc aceste simboluri pot interpreta limba în care sunt scrise.
semnul pentru lună
semnul pentru copac
semnul pentru altar
semnul pentru tron
Chiar dacă nu ne dăm seama, şi azi folosim un fel de alfabet al simbolurilor. Ştiţi pentru ce?
De exemplu:
pentru semnele de circulaţie
pentru diverse avertizări prezente pe produse
pentru numele unor firme, mărci, instituţii
pentru emoticoane etc.
CE ÎNSEMNAU ACESTE SIMBOLURI?
De-a lungul timpului, tăbliţele au fost interpretate în mai multe feluri. S-a spus că ele ar povesti despre cele patru anotimpuri sau că sunt horoscop străvechi. În simbolurile lui s-au descoperit chiar şi litere, încercându-se şi unele traduceri.
Totuşi, cercetătorii Gheorghe şi Cornelia-Magda Lazarovici, împreună cu Marco Merlini, au propus o altă interpretare.
Semnele erau magice, ştiute şi interpretate numai de preoteasa purtătoare şi conţineau informaţii care puteau ajuta viaţa omenilor: fazele lunii şi importanţa lor pentru fertilitatea pământului, înnoirea vegetaţiei, momentele pentru plantat şi recoltat, culegerea plantelor de leac, ritualurile religioase ale comunităţii.
Găurile perforate în partea de sus a două dintre tăbliţe arată că ele erau purtate la gât, ca medalioane, şi ofereau proprietarei nu numai cunoştinţe magice, ci şi puteri foarte mari şi autoritate în cadrul comunităţii.
Vezi şi:
MOŞTENIRE CULTURALĂ 
Dar dacă această scriere se regăsește pe două continente, cu mult timp înaintea celor de la Tărtăria, iar acea civilizaţie care o folosea avea monedă proprie, ce părere aveți? Cei de la Academia Română spun că e imposibil, deoarece prima dată au bătut moneda de schimb grecii şi dacă nu sunt greceşti nu sunt adevărate, deşii le-am indicat unde pot fi găsite.
Ca să nu scriu mult găsiţi detalii aici:
https://biransblogblog.wordpress.com/contact/subiectul-tartaria-enigma-se-extinde/
ApreciazăApreciază