În relaţionarea sa cu marea întindere misterioasă a cerului, românul are o atitudine care-i este atât de tipică, încât se poate spune că se constituie într-un pattern cultural. Pentru el, cerul nu este nici ameninţător, nici îndepărtat, nici generator de anxietate. Pentru el, bucata de albastru ce i-a fost hărăzită este bolta ocrotitoare a casei celei mari care este natura. Aşa-i şi spune, în înţelepciunea sa: „acoperişul cerului”. Astfel, conştient că trăieşte într-o armonie cosmică, ţăranul respectă regulile ei şi, de pe altă parte, o integrează faptelor sale zilnice.
La cer se uită să ghicească semnele vremii, să-şi pună ordine în îndeletniciri (agricultura şi păstoritul, lucrări casnice), să-şi conceapă calendarul ocupaţional şi familial, să se orienteze prin timp şi să-şi găsească drumul pe cărările pământeşti.
Dar, ca un altă recurentă trăsătură de mentalitate, pentru român cerul este şi locul poveştilor, al plăsmuirilor mitice. Transferul între ce este tipic omului şi ce este dincolo de el se desfăşoară continuu: de la cer împrumută visarea şi-i oferă în schimb, cu o delicateţe înduioşătoare, recunoştinţa sa măsurată în urcarea pe cer a satului tradiţional. Satul este o replică a cerului, cerul este o oglindă a satului sacralizat.
Puţine popoare au mai împodobit, ca românii, cerul cu propriile preocupări tradiţionale, cu umilele (dar atât de importantele) unelte de muncă sau casnice, cu inventarul animal al gospodăriei ori cu personaje din legendele gândirii populare.
Astfel, este firesc ca multe dintre denumirile şi alcătuirile constelaţiilor să fie produse tipice gândirii româneşti, în alcătuirea lor intrând, structurate după un concept propriu, una sau mai multe constelaţii din cele 88 recunoscute de Uniunea Astronomică Internaţională. Alterori, între etnoastronomia românească şi astronomia ştiinţifică există corespondente perfecte, doar numele diferind.
Pe cerul românesc, constelaţiile s-au închipuit în:
– personaje de poveste: Capra cu trei iezi (steaua Capella este Capra, iar cele trei stele mai mici sunt ieduţii), Făt-Frumos/Omul (constelaţia Hercule, cu cea mai vizibilă stea, Kornephoros, aflată pe umărul Voinicului), Balaurul (constelaţia Draco), Scorpia (constelaţia Scorpionului), Cloşca cu puii de aur (Pleiadele)
– lumea spirituală şi materială a satului: Hora (Corona Borealis), Toaca/Puţul cu jgheab (marele pătrat al lui Pegas imaginează puţul, iar jgheabul e conturat de constelaţia Andromeda), Fraţii (constelaţia Gemeni)
– instrumentarul casnic sau de lucru: Cântarul (constelaţia Libra), Rariţa/Grebla/Plugul (constelaţie tipic românească, formată din stelele Bellatrix, Mintaka cu trecere prin brâul lui Orion, Saiph, Rigel şi din nou Mitaka, ce închide patrulaterul), Secera (care conturează un arc de cerc, folosind stelele eta, c, iota, upsilon, e şi tau din Orion), Barda (constelaţia Perseu)
– animale: Calul (constelaţia Leu), Ţapul (Capricorn), Taurul (Taur; cea mai strălucitoare stea a constelaţiei este Aldebaran, căreia i se mai spune, popular, şi Luceafărul porcesc, pentru că, atunci când răsare, se deşteaptă porcii şi încep a grohăi, semn că se apropie zorile), Crapii (Peşti), Corbul (Corvus), Căţelul (Canis Minor), Şarpele (Ophiuchus)
– mitologie creştină: Maica Domnului (constelaţia Fecioara; steaua cea mai strălucitoare, Spica, ceea ce înseamnă spic de grâu, reprezintă inima curată a Maicii Domnului); Scaunul lui Dumnezeu/Tronul ceresc/Mânăstirea (constelaţia Cassiopeea; aici, credinţele populare identifică spaţiul sacru al Casei lui Dumnezeu), Trisfetitele (care îi reprezintă pe Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan, localizaţi în cele trei stele din centura Orionului; uneori, cele trei stele sunt denumite „Cei Trei Crai” sau „Craii de la Răsărit”)
– ocupaţii: Văcarul (constelaţia Bootes, cu cea mai strălucitoare stea Arcturus – Văcarul – şi şapte stele mai strălucitoare ale Ursei Mari reprezentând boii), Ciobanul cu oile (constelaţia Lyra, cu steaua Vega fiind Ciobanul, iar cele patru stele din paralelogram fiind oile; în credinţele populare, se spune că, fiind zi de post, se poate mânca brânză după ce a răsărit Ciobanul sau Vega; ea mai este numită „Regina stelelor” sau „Luceafărul cel mare de la miezul nopţii”, pentru că şi stelele, ca şi oamenii, trebuie să aibă un cârmuitor)
MOŞTENIRE CULTURALĂ 