Trei piese din lut descoperite de-a lungul anilor prin săpăturile de la situl arheologic de la Gura Baciului – la hotarul satului Baciu cu municipiul Cluj-Napoca – i-au făcut pe arheologi să aducă în discuţie o posibilitate interesantă. Şi anume că meşteşugul albinăritului în ţara noastră ar fi foarte vechi, datând din anul 4200 î. Hr.
Aceste trei piese, lucrate în lut de diferite culori şi calităţi, poartă un decor în formă de fagure. Dimensiunile, ornamentaţia riguros exactă pentru a reproduce o matrice şi adâncimea găurilor arată că nu era vorba despre obiecte de cult sau ornamentale. Este posibil ca motivele tip fagure să reprezinte un tipar, care se aşeza în copaci sau în stupi, pentru a servi ca suport pentru faguri, facilitând producerea mierii de către albinele sălbatice.
De asemenea, ornamentele de tip fagure – de data aceasta doar simple modele ştanţate – apar adesea pe ceramica din cultura Starcevo-Criş (Gura Baciului), redând clar imaginea unor faguri. Acest lucru demonstrează, pe lângă cunoaşterea meşteşugului albinăritului şi a calităţilor hrănitoare ale mierii, şi importanţa care se dădea acestui aliment, vasele purtătoare de miere fiind printre cele mai frumos decorate.
Ilustraţii: Gura Baciului. Monografie arheologică. Gh. Lazarovici, Z. Maxim, Cluj-Napoca, 1995
MOŞTENIRE CULTURALĂ 